*reading time: 60 sec
Ne mințim singuri când spunem că ne simțim altfel decât la 12, 15 sau 21 de ani. Sunt atât de multe variabile, încât căutăm explicații din ce în ce mai iraționale pentru care azi nu e la fel ca ieri. Și cea mai mare minciună pe care ne-o spunem, e că simțim timpul pe pielea noastră.
De fapt, ești atât de obișnuit cu tine încât să te vezi în oglindă e un lucru instinctiv și totalmente mincinos. Nu vei vedea nimic schimbat la tine, fie că ai 14 sau 44 de ani. E normal, te știi prea bine, te vezi în fiecare zi, ai zile cu energie de copil și zile cu greutatea mișcării unui bătrân.
Dar tu de fapt nu vezi când apar ridurile, poate nici firele albe, cearcănele sau durerile de spate. Sunt stări, nu realizări. Pe pielea ta nu simți nimic. Dar vezi totul când te raportezi la ceilalți.
Gândește-te cum observi imediat cât de schimbat este cineva pe care nu l-ai mai văzut de 10 ani. E unul dintre momentele în care te trezești la o realitate în care numai ești un pion, ci un spectator.
Simți timpul atunci când îl vezi trecând prin altcineva:
-când afli că colega ta de clasă s-a căsătorit
-când fratele sau sora ta mai mică are un copil
-când prietenul tău din grădiniță e în Australia și albul din părul lui nu e de la soare
-când cineva îți spune Doamnă
-când bătrânii nu se mai uită ciudat la tine că nu le cedezi locul
-când părinții tăi împlinesc 70 de ani
-când găsești o poză de-a ta din grădiniță și e alb negru și are margini rotunjite
Și nu e de rău. Serios. Nu e de rău să conștientizezi că timpul trece și tu te schimbi. Poate să fie chiar de ajutor, să te decizi să faci lucruri pe care le-ai amânat.
Poți să își dai seama că arăți mai bine ca oricând, poți să fii recunoscătoare că ai pierdut alea 5 kilograme în plus din liceu sau că stilul tău vestimentar s-a îmbunătățit.
Și e un mod în care să te pui față în față cu tine și să realizezi cine devii, an de an. Un album, cu o singură poză din fiecare an al vieții tale.
Ai așa ceva?
Pe rețelele sociale, într-un album fizic sau pe frigider, fă exercițiul ăsta și adună poze cu tine, de la primul an. O să îți spună multe, poate nu toate bune, dar mai bine să știi cine ești și încotro mergi, decât să fii surprins de vârste care te sperie sau care nu credeai că sunt pentru tine.
Vârsta e doar o minciună. Drumul e cel care contează. Și cine ai fost tu, la fiecare popas, sau cine vrei să fii mai departe.
Provocare:
1.Fă chiar azi un album pe Facebook și denumește-l Povestea anilor mei
2. Caută poze cu tine -1 pe an- singur(ă) și la descriere scrie anul, #aniimei și o scurtă descriere a momentului.
ex: 2004, #aniimei, Eram la școală și tocmai picasem teza
PS: Susține-mă cu un like pe pagina de facebook. Promit că o să te fac să zâmbești…prin povești.
Dacă vrei să scriu pentru tine, contactează-mă la 0762.638.680 sau catalina@consultant.com
Zi inspirată,
