*reading time: 5 min
Pentru cine își schimbă artistul momentului cariera solo?
“E pasul normal, nu trebuie să șocheze pe nimeni.”
A. către fanii săi, prezenți la dezvăluire
După mai bine de 12 ani, A face un pas la care spune că nu s-ar fi așteptat niciodată. Jurnaliștii Potrivirea au urmărit cariera sa de la început. Vă dezvăluim azi că nici noi nu am putut să prezicem această decizie.
Semnele nu au fost evidente. Aparițiile sale alături de incredibila A au fost destul de nevinovate și de rare încât să ne inducă în eroare.
Totuși, spune el, după ani de colaborare și relație de prietenie, a devenit tot mai clar că are nevoie de A în viitorul său.
Întâlniri în vârf de munte, cunoștințe și cercuri comune, firi asemănătoare: toate aceste semne prevesteau schimbarea de direcție.
În acest interviu în exclusivitate, îl vom lăsa chiar pe el să ne spună cum a decis să renunțe la cariera solo.
Colaborarea va fi, spune el, pe viață.
Îl credem, pentru că, așa cum și voi știți despre cine e vorba și noi am auzit, aici la redacție, despre A.
Dar de când surse ne-au comunicat vestea, vrem să aflăm CUM s-a ajuns la această decizie. Și cum vede el cealaltă jumătate a ceeea ce de acum vom numi trupa M.
Detalii de suflet și sinceritate absolută în acest articol unic, de colecție.
Citește în pag.2, 3 si 4
(schița inițială propusă pentru prima pagină a ziarului de nuntă)
Anunțul are loc la cel mai așteptat festival al verii: “ Ziua noastră”
Ce are loc între 27 august 2016, la Târgu Mureș
Articolul 1
A așteptat 12 ani
Povestea unui duet care abia aștepta să devină realitate
de cuvinte etc.
ÎN 2004, A. AVEA 15 ANI – și poate ceea ce acum numim talent înnăscut pentru a detecta norocul în viață. În acest articol el s-a hotărât să dezvăluie fiecare pas care a dus la evenimentul de astăzi. De ce? Pentru că ea a spus DA. A acceptat mai mult decât să îi fie parteneră la festivaluri. Îi va fi soție. Ați citit bine.
-A, mulțumim pentru exclusivitate și felicitări.
“Mulțumim. Da, am vrut să marchez cumva momentul ăsta special și am hotărât să îi fac o surpriză A.”
-Ce inițiativă curajoasă. Așadar ea nu știe că ne dai acest interviu. Nu te temi că poate o să fie o surpriză …neplăcută?
“Mă tem doar să nu plângă când o să citească tot. O să spun probabil foarte des că o iubesc, și cât. Nu de alta, dar recuperez toți anii în care nu am spus-o. În rest, ea mereu a fost o ascultătoare bună, așa că nu îmi fac probleme că nu o să îi placă gestul meu.”
-Bine atunci, să începem cu începutul. Știm că aveai 15 ani când ai cunoscut-o. Erai un copil. Spune-ne mai multe.
„Da, eram atât de copil că numai la iubire nu îmi stătea capul. A fost o coincidență să ne cunoaștem. Așa se face că ea e sora prietenului meu. Eram des pe la el. Iar ea era mai mare. Îți dai seama, o priveam ca pe un fel de provocare uneori. Când atmosfera pe la petreceri, majorate, era numai bună de dansat, mai mă băgam în seamă. Parcă și acum o aud cum spune „Dacă erai puțin mai mare…”
-Pare că lucrurile nu au mers ca pe roate pentru voi. Nu e vechea poveste cu dragoste la prima vedere.
„Dragoste la prima vedere nu. Lucrurile au mers cumva altfel pentru noi decât te-ai aștepta. Faptul că ne-am cunoscut la acea vârstă a fost o coincidență. Și nu mă așteptam să ne aducă aici. Pe de altă parte, fără perioada aia, azi nu puteam să spun că o cunosc atât de bine.”
-V-ați urmărit unul pe altul crescând.
„Cam așa ceva. Dezavantajele au fost că la început nu mă lua în serios și că a plecat apoi la studii. Dar printre avantaje pot să-ți spun cel puțin trei: nu a trebuit să o întreb niciodată care e culoarea ei preferată, am știut mereu că îmi seamănă și văzusem camera ei, așa că știam la ce să mă aștept când vom locui împreună.”
-Aveai gânduri așa mari de la început?
„Nu, nu, deloc. De fapt, până acum 2 ani și jumătate eu parcă tot prea mic eram și ea tot mi se părea sora amicului meu.”
-Și care a fost scânteia?
„Dacă te aștepți la o poveste de genul „s-a întors din Italia și când am văzut-o, am știu că ea e aleasa!”…să știi că nu a fost așa. După cum am spus, povestea noastră a fost altfel. Pot să o compar cu …o zi de sâmbătă la un festival. La 1 dimineața încă petreci, la 2, la 3… apoi dormi cumva și te trezești dimineașa. Dar ești relaxat, fără planuri pentru ziua aia. E o zi frumoasă și o să treacă de la sine. E sentimentul ăla că știi persoana de lângă tine. Așa a fost cu Andreea. Dacă relația noastră de până acum ar fi o zi de 24 de ore, de la 12 noaptea până la 6 seara a doua zi am fost doar alături, nu împreună.”
-Atunci cum au început lucrurile care v-au adus aici?
„Începutul sfârșitului, cum îi spun eu, a venit în 2013. Am dat start la poveste de trei ori.”
Articolul 2
A și zis Nu, a și primit NU
Cum o iubire poate să fie EXACT ce nu te aștepți
-Deci a funcționat expresia „a treia oara-i cu noroc”
„A treia sau a patra… Prima dată nu eram eu gata și când ea a făcut primul pas am dat înapoi. Cam așa dădea ea înapoi când o abordam eu la majorate. Dar anul ăla, în 2013, am ajuns în munți și știi că relațiile prosperă la frig. I-am dus și pe ea și pe fratele ei sus la cota 1200, la Muguri Răcătău. Recunosc, nu planuisem asta. Dar am ajuns să o țin în brațe, înghesuiți într-un hamac, la 6 dimineața. Afară erau câteva grade, eu eram bocnă și fratele ei dormea neîntors în singurulul cort. De vis, ce mai.”
-Presimt că se apropie începutul poveștii voastre.
„Mai așteaptă puțin. Am coborât de pe munte așa cum am urcat. Adică solo. Și după o săptămână am fost în grup la mare și ne-am întors tot așa cum plecasem. Singuri.”
-Ne ții în suspans. Haide, dă-ne niște detalii.
„Bine. La mare a fost…frumos, interesant. O să spun acum încă o dată că o iubesc, ca să fie clar când citește asta.”
-E nevoie?
„Știe sigur, dar țin minte că la mare i-am ținut ceva predică prin ultimele zile. Dar am și sărutat-o.”
-Minunat!
„Stai, nu te bucura. Am zis că de la mare nu ne-am întors ca un cuplu. Asta pentru eu am insistat că nu putem intra într-o relație serioasă. Vezi? De asta m-am oprit ca să îi spun că o iubesc. Să scrieți asta: – Te iubesc A, ce contează e că acum suntem împreună! – și să puneți și un smiley face, se poate? :)”
-Bine atunci. Nu a fost la început de an, nu a fost la munte și nici la mare. Atunci când? Spune-ne, când e “ziua voastră”?
„Sincer? Toată luna august e ziua noastră. Nu avem o anume dată care să ne reprezinte. Adică, de azi o sa avem data de 27 august. Pe care promit solemn că o s-o țin minte mereu!”
-Și totuși, până la data asta, cum a devenit august luna voastră?
„Pe scurt, după cum vezi, nu se poate spune povestea noastră. Nu de alta, dar nu se știe unde e începutul. Ne-am dat târcoale unul altuia atâta timp, dar nu am fost conștienți că cercul în care ne învârteam era o spirală. Și am tot mers așa, cu sărutări fugare și gânduri că nu se poate, până când, într-o zi, la un concert Vama, ne țineam în brațe și ne-am dat seama că formam un cuplu. Deja. Uite așa. Fără să realizăm și fără să scrie în neon pe ceva cladire sau pe Facebook. Dar ea era a mea și eu eram al ei în momentul ăla. O sa citez cartea ei preferată, Ultima noapte de iubire,întâia noapte de razboi: O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie. Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. Noi complici am avut în coincidențe și în familiaritate.”
-Foarte frumos. Au fost mai clare lucrurile din acel moment?
„Au fost mai clare. Da. Știam că o iubesc. Dar a fost mai greu. Am început relația cu etapa de relație la distanță. Ea era la Cluj, eu la Târgu Mureș. Eu făceam planuri, soarta mă ignora.”
-Ce s-a întâmplat?
„Eram pregătit să o cer în căsătorie. Cu toată tradiția din spatele acestui gest. O să spun doar că o persoană dragă de la care vroiam binecuvantarea ne-a părăsit înainte de vreme. Mi-aș dori să știe că o să am grijă de ea și o să o fac fericită.”
-Ați reușit să învingeți distanța și soarta.
„Un an a trecut numărând din weekend în weekend. Dar din 2014 o am lângă mine constat și de azi numele meu stă lângă prenumele ei. Sunt fericit numai când mă gândesc la toate locurile în care vom merge împreună.”
-Am înțeles că sunteți amândoi pasionați de ieșiri.
„Nu ratăm nicio ocazie. Căutăm o destinație, vedem dacă este și vreun festival și ne punem pe drum. Chiar dacă acel drum e de 50 sau 5000 de kilometri.”
-Vă potriviți.
„Da, suntem excepția de la regula că extremele se atrag. Suntem asemănători și ne place. Merge pentru noi. Poate și pentru că e doar una ca ea.”
Articol 3
Până la DA sunt 180 de grade
Unii se îndrăgostesc ca fulgerul, noi ca ziua: treptat
-Revenind la ziua de astăzi. Cred că e momentul să ne spui cine a pus întrebarea? Și cum!
„Eu. De când am ținut-o în brațe ca jumătatea ei, am știu că vreau să devină permanent. Știam totul unul despre celălalt. Și ce mai aflam se potrivea. Ne-am luat crescuți, cum mai spun eu. Ea râde, zice că sunt nebun. Dar îmi place să o tachinez că nu mai are scăpare.”
-Detalii despre cerere! Haide, știi că asta așteptăm toți!
„Hm…ne-am semnat condamnarea la Paris. Pot sa spun mândru că am stat frumos într-un genunchi și am cerut-o. Așa cum trebuie, sub Turnul Eiffel. Mă așteptam să spună Da. Dar nu mă așteptam să fie atât de emoționată. M-a făcut fericit momentul. Și Da-ul, dar mai ales când am văzut că o pot surprinde. Oooo și cât am încercat să fie o surpriză cererea…”
-Iar ne tachinezi.
„Puțin. Sunt mândru de mine pentru reușita aia. Am mascat toată excursia ca fiind un premiu câștigat. Cu mari eforturi de haker și chiar dacă era s-o dau în bară, de ziua numelor noastre, am pus întrebarea. La nici o lună după asta ne mutam împreună. De efect, ți-am zis!”
-Povestea este într-adevar una neobișnuită. Unică, așa cum e și această ediție de ziar. Mai spune-ne un lucru, ce te-a făcut să apelezi la noi și să alegi forma asta ca să îi spui cât o iubești?
„Anul trecut de ziua ei i-am adus un buchet imens de lalele albe. Erau împachetate într-un ziar. Și nu, nu de acolo mi-a venit ideea. A fost o altă coincidență. Ne plimbam prin târgul de nunți și schimbam idei. Am ajuns la a ne spune povestea relației noastre pe foi de ziar.”
-Pentru noi a fost o plăcere. Vă dorim succes în relație și o ediție centenară. Mai ai ceva de adăugat? Pe noi ne-ai lăsat fără cuvinte.
„Aș vrea să îi spun EI câteva cuvinte.”
-Pagina e a ta.
A., nu ai scăpare, te-ai angajat!
de A. M.
Glumesc când spun asta. Dar să știi că de mine nu mai scapi. Pot liniștit să spun că mă gândesc la tine de 12 ani.
Da, la început erai sora prietenului meu. Da, apoi erai fata plecată la studii. Și apoi fata potrivită în momentul nepotrivit. Dar acum mă gândesc la tine ca la singura pentru mine.
Mă pui pe drumul cel bun și mă corectezi când greșesc. Sper să nu mă corectezi când îți spun că avem o poveste frumoasă și am vrut să ți-o fac cadou.
Așa că anul ăsta, de ziua ta, îți spun La mulți ani! Și La mulți ani cu mine!
Îți dăruiesc iar lalele, pentru că îți plac cel mai mult. Ca să îți mulțumesc că ești cu mine.
Iar lalelele vor sta înfășurate în ziarul ăsta care ne spune povestea. E o altă surpriză pentru tine. E povestea noastră, trecutul nostru și viitorul.
Sper să o citim, peste încă 12 ani, când o sa avem primele fire albe, așa, ca lalelele, și să râdem de ce copii am fost. Și cum totuși s-au așezat lucrurile. Eu o să te iubesc cu tot cu riduri, tu doar lasă-mă să-ți cânt serenade, chiar dacă sunt afon.
Al tău, A
***
Pentru ziar, după aceste rânduri, a fost pregătit un paragraf pentru răspunsul ei și o pagină cu mini interviuri. Cunoscuții lor au fost întrebați cum văd relația lor și ce le doresc.
PS: Povestea a fost surpriză pentru ea, iar apoi, la nuntă, pentru invitații lor, care au primit-o sub formă de ziar.
PPS: Susține-mă cu un like pe pagina de facebook. Promit că o să te fac să zâmbești…prin povești.
Dacă vrei să scriu pentru tine, contactează-mă la 0762.638.680 sau catalina@consultant.com
Zi inspirată,
